matrofoxeala cu privire agnostica
Tot drumul pana acolo m-am simtit urmarit de o idee. O simteam in spate ca privea peste umarul meu. Simteam ca ma urmareste, dupa fiecare convorbire simteam ca am uitat ceva si nu stiam ce anume este. Atat de familiar, parca din respiratia mea era si respira o data cu mine. E ca si cum se detasase din mine, sange din sangele meu. Un sentiment pe care nu il puteam suprima deloc.
Coloram in fiecare zi ziua de maine, doar ca ziua de maine este colorata de lucrurile pe care le facem in acea zi. Cand nu avem timp de colorat multe momente raman in alb si negru. Am auzit multe persoane care spun ca viseaza alb negru, eu mereu am visat in culori sau cel putin asa mi-am amintit dimineata cand ma trezeam.
La fel de mult cat imi place sa visez in culori, asa imi doresc si zilele.
Urasc zilele pline doar de munca, urasc doar sa ajung acasa dupa birou, vreau mai multa culoare. Vreau mai mult din tine.










