Elvis Apostol

pacatul originar este reprezentat de cunoastere. sarpele si marul sunt doar niste simboluri, omul este deci prin natura lui dornic de cunoastere. intaia dorinta i-a fost rasplatita cu un blestem. botezul ar trebui sa ierte acel pacat, acel pacat al primului om, de fapt el iarta  pacatele viitoare, vine practic ca o promisiune de iertare. nu stiu daca aceasta promisune este conditionata, de pastrarea legaturii cu creatorul.

atata timp cat totul decurge bine, aceasta legatura este subtire, poate chiar inexistenta, nimeni nu multumeste creatorului daca pana atunci nu a avut un motiv / prilej sa se apropie de el. ii va cere ajutorul abia cand ceva rau se poate intampla sau s-a intamplat deja. pana in acel moment totul este bine, pana in acel moment traim in eden. abia atunci vine caderea, vine parasirea spatiului paradisiac. rasplata fericirii.

o persoana crescuta intr-un mediu religios va spune ca aceasta a fost voia lui. si nu v-a blestema pe nimeni. se va gandi daca nu cumva acea legatura s-a slabit, ca a fost chiar vina lui, dar nu va cauta vinovatul. va ramane in spatiul lui de cunoastre.

o alta persoana va blestema tot ceea ce el a creat. si apoi ii va cere tot lui ajutorul. se va cai si se va apropia de el. si ii va multumi mai tarziu.

P.S. sunt ateu

Din aceeasi oala:

1. va multumesc, sunt fericit Pana azi consideram ca sunt lucruri care rezista in timp....
2. golul din liceu Obisnuiam sa ma visez cazand in gol, dar de fiecare...
3. curenti de lumina In dimineata aceasta era gata gata sa-i aprind televizorului...